eComerce
Servicii asociate cardurilor accesibile prin telefon Plati prin ATM eComerce IBAN

[Under Construction]

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Comertul electronic


·  Ce este comerţul electronic?

O definitie succinta si larg acceptata este urmatoarea: Comerţul electronic (e-commerce, pe scurt EC) este acea maniera de a conduce activitatile de comerţ care foloseste echipamente electronice pentru a mari aria de acoperire (locul in care se pot afla potentialii clienţi) si viteza cu care este livrata informatia. EC ofera oportunitatea de a comercializa produse in intreaga lume, sporind numarul de potentiali clienţi in primul rand prin eliminarea barierelor geografice dintre clienţi si comercianti. Pentru a intelege care este rolul si locul comunicatiilor si solutiilor informatice (IT) intr-un astfel de mecanism, sa studiem putin arhitectura unui sistem EC.

1.3.1 Arhitectura unui sistem de comerţ electronic.

Pentru a construi un sistem de e-commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie de colaborarea a patru componente (subsisteme electonice/informatice) corespunzatoare urmatoarelor roluri:

(a) Client. Un echipament, clasic un PC[1], conectat direct (via ISP[2]) sau indirect (o reţea a unei corporatii) la Internet. Cumparatorul foloseste acest echipament pentru a naviga si a face cumparaturi.

(b) Comerciant. Sistem informatic (hard&soft), situat de regula la sediul comerciantului, care gazduieste si actualizeaza catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate on-line pe Internet.

(c) Sistemul tranzactional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea comenzilor, initierea plăţilor, evidenta inregistrarilor si a altor aspecte de business implicate in procesul de tranzactionare.

(d) Dispecer plăţi. (Payment Gateway). Sistem informatic responsabil cu "rutarea" instructiunilor de plata in interiorul retelelor financiar-bancare, cu verificarea cartilor de credit si autorizarea plăţilor; acest sistem joaca rolul unei porti care face legatura dintre reţeaua globala Internet si subreţeaua financiar-bancara (supusa unor cerinte de securitate sporite), poarta prin care accesul este controlat de un "portar" (gatekeeper); pe baza informatiilor specifice cartii de credit (tip_card, nr_card) din instructiunile de plata "portarul" redirecteaza informatia către un centru de carduri (CC - un server certificat in acest scop si agreat de banca emitenta); in acest loc este identificata banca care a emis cardul iar instructiunile de plata sunt trimise mai departe către serverul acestei bănci conectat in reţeaua interbancara; odata informatiile ajunse in reţeaua băncii cu care lucreaza cumparatorul, sunt efectuate (automat) o serie de verificari privānd autenticitatea si soldul disponibil in contul cardului implicat in tranzactie; in functie de rezultatul acestor verificari, banca decide fie efectuarea plăţii (transfer bancar - către contul comerciantului care poate fi deschis la orice alta banca), fie refuza sa faca aceasta plata. In ambele cazuri, rezultatul deciziei (confimare plata sau refuz) este trimis in timp real, parcurgand acest lant de servere in sens invers, către client. Cu alte cuvinte, in cateva secunde cumparatorul afla daca banca sa a operat plata sau nu.

Prin urmare pe baza acestor patru componente de baza s-au implementat diverse arhitecturi de comerţ electronic. Unele combina mai multe componente intr-un singur (sub)sistem informatic, pe cand altele implementeaza separat fiecare componenta in parte. Pentru definirea arhitecturii, proiectantii de sisteme EC fac o proiectare de ansamblu a sistemului pe baza unei selectii a principalelor cerinte/functii ale unui sistem EC. Detalii cum ar fi, de exemplu, functia de agregare care permite asamblarea articolelor intr-o comanda completa sunt lasate pe seama proiectarii de detaliu. Decizia de a integra aceasta functie de agregare la nivelul componentei client, comerciant sau tranzactionale se va lua in functie de cerintele specifice ale fiecarei implementari in parte. Important este insa ca in cazul unui sistem de EC, ca de altfel in cazul oricarui sistem complex, arhitectura sa fie clar definita la toate nivelele de detaliu.

Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect de e-commerce, arhitectura acestuia trebuie proiectata cu grija tinand cont de toate aspectele de business cu care se va confrunta sistemul, lasand totodata portite care sa permita adaptarea sa in timp, pe masura ce apar noi provocari iar tehnologiile evolueaza.


 

[1] PC=personal computer

[2] ISP=Internet Service Provider (distribuitor de internet)


Home Up Feedback Denominarea Search

Home ] Up ]

Send mail to office@esale.ro with questions or comments about this web site.
Copyright © 2005 General Consulting
Last modified: 06/02/05